toate s-au întâmplat pentru că țin dragostea în haine
curate
priviri atrase de rău îmi lasă semne
pe mâini,
pe picioare
dorința- un om care nu se bucură de nimic
pune mâna pe inimă
de aici începe durerea

zbor prea jos
de teamă să nu lovesc coșurile prin care moș crăciun intră
cu sacul
de jucării
până să prindem de veste
zăpada acoperă gropile din oraș și nimeni nu se mai poate
întoarce

așa se întâmplă când soarele se răcește
mașini vin și pleacă aducând
oameni
transmit condoleanțe,
precum florile surprinse de frig
lămurim liniștea să nu facă aceeași greșeală

în rest pozele de la absolvire și prima dragoste
țin de urât unei zile pe care nimeni nu o crede
obișnuită
cu toanele noastre
moartea tușește discret
vrei să trăiască cineva de aici?

pot să fiu împăcat cu gândul că nu voi supraviețui
mama adună prosoapele din care sângele
trezește mila vecinilor
băiatul meu frumos,
neascultător

aud trenul în curbă