cafeaua-mi mirosea a alcool,
tot un drac și-aceeași ebrietate
nici țigara la pat nu-mi făcea pact cu Dumnezeu,
ăsta vrea să mă despart de toate deliciile

mă droghez cu dimineață-n cafea
emoții de gând necules,
un vin îmi dă dulci eczeme pe cuget
tâlc împotriva minciunii,
uneori mi-e zvârlit în rugăciune un gând

în adevăr suferind de bătrânețe
nu ți-am mai citit de ceva vreme o carte
poate de aceea depărtarea de tine mi-e atât de departe
în zări ori venită
să-mi aduci la pat cafeaua mirosind a alcool