pe același loc puiul
să prinzi coaja oului sfărâmat este
cel mult o metaforă
hartă nu-i pentru drumul spre înapoi

peste nevăzut așterni toată zbaterea
să-i poți da un sens le numești Nimic
chiar dacă mereu au fost două
și împreună au săvârșit devenirea

ai fost învățat să pui vieții capăt în moarte
dar moartea șoptește înainte să fii
doar că ai ales să vezi sublimul în ceva
când toate-s născute din sublim

dacă n-ai fi adunat întreaga tăcere
Nimic este tot ce ai fi avut de spus