Da domnule recunosc as fi vrut sa scriu un poem de dragoste si sa ascund sub nisipul rece cafeneaua pe unde umbla domnul Ernest Hemingway . Am auzit ca prin tara vremea se inrautateste si ca soseste iarna dar ca pensiile taranului roman or fi indexate prin maiul ce a veni. Da sigur ca m-am gandit sa devin glorios si sa pun desteptatorul sa sune atunci cand in Venetia intr-o sala de Bingo verisoara mea scrie pe biletele necastigatoare ultimul poem al lui domnului Marin Sorescu.
Un poem de dragoste locuieste la numarul 16 pe strada Venetia. Nu am vazut inca pasari calatoare hranind geamurile cu putin soare dar sigur ca da am vazut acolo un barbat care iubeste o femeie si eu m-am bucurat ca oamenii se iubesc
- Dar tu tu mai golanule ai plecat de acasa si de la care ma rog si inspre unde ai plecat?- am fost intrebat de unul imbracat cu pielea mea...L-am privit desigur cu intristare fiindca prin poemele scrise prin lume vad ca de la o vreme umbla doar inchipuirea. Stiu ca tu femeie astepti acolo in ultima traducere a Iliadei. Iata!
Sosesc destainuit desavarsit

In fuga prin Venetia intr-o luni de 7 seara