Și lacrimile au venit din greu
întâi susurând
apoi răzvrătindu-se
precum ploaia invizibilă peste Serengeti

alergam și plângeam
la 100 kilometri pe oră
și numai bariera de cale ferată
a oprit șuvoiul de lacrimi...

căutam amintirile tatei
prin apa ce primenea cu sete
urmele glonțului din Rusia
nesfârșita foame
sărbătorile din Kalinoskaia
cu gust de cartofi

sau brigadierul bărbos-
Guevara de Salva Vișeului
cu utopii gauchiste
țin minte-
cum spălai cu zaiul Jijiei
hainele mamei și foamea
când au demolat propagandiștii sobele
și boilerul din apartament
să ascultăm "căldura de la răsărit"
prin calorifere călâi

Alergam spre morga spitalului
cu lacrimi uscate pe roți
amintirile se lăsau cu greu aduse aminte
(cu gresia albă a spitalului cioclu!)

pinii monumentali tremurau invizibil dând onorul