Acolo unde cerul sărută marea
Te caută și acum sufletul meu,
Am înțeles încă demult chemarea
Spre înălțimi, dar este foarte greu.

Acolo unde zarea cea albastră
Sărută marea înaintea noastră
Te caută și acum inima mea
Dar nu o vezi și e păcat de ea.

Doar pescărușii-n taină mi-au răspuns
Când se-nchinau splendidului apus
Dar tu erai și orb și surd la toate,
Plecat-au sufletul și inima departe.

Au rătăcit în fiecare an luptând
Să stingă durerea lacrimii curgând
La amintirea ta ce nu mai vrea să plece,
N-au observat că timpul trece, rece.

Nu ține seama că nu mi-am împlinit
Menirea pe pământ și e cumplit
Să trec prin viață rătăcind mereu
Cu sufletul aprins de dorul tău.

Le-am poruncit în disperarea mea
Să uite și să piardă amintirea ta,
Dar sufletul și inima preapline
Au refuzat ca să te pierd din mine.