nu că ar avea vreo importanță, dar de la o vreme respir cu altceva
plămânii mei stau chirciți ca niște fructe uitate pe farfurie

respir cu tine cu memoria ta cu ioana cea ioană
care te așteaptă undeva în trupul meu

respir în loc să aștept
țin ritmul fiziologic al clipelor
și mă bucur că-mi iese mereu bine
respirația asta gură la gură

timpul nu are nimic de-a face cu toate acestea
timpul e un fluviu în care se îneacă soarele când apune