nu vom mânca nimic astăzi
din pâine vom păstra pentru mâine
seara vrăbiile își vor da ochii peste cap
vor adormi pe pervaz


călătoria
prin volumele sufletului
a lipit ochii cu vată
a pus trandafiri pe gură și gât
spini sughițând între cute


n-am făcut bagajele
e seară
într-o lume ce nu așteaptă

cobor scările cu mâinile goale
e bine
pleci din casă fără să trântești ușa

azi nu mi-e frică de tăcere
mă așteaptă o cană de ceai cu miros de tei de acasă
abur din grădina bătrânului gropar
am auzit e pe moarte
mângâie de 20 de ani moartea lui înceată

vorbele-i sunt mici oftează
oamenii care se vaită
joacă
șotron cu viața
a șoptit la plecare
strivind flori de tei în palme
de teracotă