vara miroase ca un tablou ieftin în ulei pe pânză atârnat deasupra patului de motel. îmi vine să-mi bag cotul în ea. să sfâșii pe la mijloc soarele și barca. pescarii sunt arămii și foarte subțiri. cred că au gust sărat.

picioarele mele merg singure. le dau drumul oriunde. nu caută calea. uneori mă suie pe colina din mijlocul lumii. alteori mă duc pînă în lună. îmi cumpăr sandale ieftine. le las pe mal și plec în larg.

undeva se împrăștie spaimă. nu mai am loc de ea. lumea se strânge ca o piele udă. și cu asta nu am spus nimic. pielea mea udă se strânge peste lume. așa da. totul e în mine. eu pot să-l nasc. totul ar avea un nume de botez după aceea.