Cum ne mai preseaza timpul pe toti
alergam
alergam mereu in cautarea faimosului ceva
mereu altul
ce ne desparte in truditori ai zilelor vlaguite
de cotidian digerat pe la colturi de strada
in tramvai
acasa
in dormitor
si in nomazi
aventurieri in cautarea sinelui
binelui
locului
nu mai avem timp nici macar de-o respiratie
linistita
logica
totul ne grabeste catre undeva
si asta nu e neaparat rau sau bine
de unde sa stim
privim pe deasupra celui de linga noi
morganatice promisiuni ne fac semne
din ochi
ce plictiseala
gindim in abrevieri de cuvinte
ce inseamna ideal
fulgeram din doi in doi
si mai si pacatuim cu gindul sau cu fapta
dar ce insemnatate poate sa aiba asta
neaparat trebuie sa ajungem acolo
cautam certitudini
imploram garantii
s-ar putea sa ne loveasca in moalele capului
ieri
dar noi trebuie sa galopam
cautarea e totul
ce bine ca avem o scuza
oameni suntem.

25.09.2002