Vara din noi

Păsări zburând spre nicăieri,
Una câte una
Adulmecând cerul,
Bătăi de aripi
Străpung nebunescul acord al trăirii ...
Umbre de nori se preumblă
Peste stolul ce trece
Lunecând dinspre vara din noi.


Trăiri


Stau de vorbă cu tine
De o mie de ani,
Þi-am săpat marmura cuvântului,
Þi-am respirat sufletul.
Noaptea cu aripi de lumină
Þi-a învăluit visul din vis,
Am îndrăznit să-ți smulg litera
Spre a mă clădi ca o coloană
A infinitelor trăiri.