Bă, sunt bărbat!

Mi-am luat cizme noi
Cizme bărbătești.
Lucioase, cu talpa grea.


Te-am poftit să-ți deschizi gradina
Grădina ta cu margarete.
La care soarele râdea
În fiecare dimineață de vară,
Încălzindu-ți obrajii tăi ca două piersici coapte.

Și am voit să mă străbată fiorul volptății
Să simt cum mi se-afundă pasul
În pământul reavăn
Strivind tulpinile sângerânde ale florilor tale.

Petalele albe, plânse cu lacrimi de noroi
Mureau încet sub cizma mea neagră.
Eram bărbat!
Și tu erai femeie.

M-ai implorat să plec.
Și nu am înțeles ce s-a-ntâmplat.

Am tras după mine poarta scârțîind.
Mi-am scos pieptul în față:
De-acum eram bărbat!

Și-am căutat o piatră să-mi scutur
Cizmele pline de noroi.