- Cetățene Adam!
Te lepezi de limba română?
- Nu, nu mă lepăd de limba română.
(se face semnul crucii de trei ori, se dă drumul cocoșului de lemn, celui de apă,- de aer , acestuia încă nu, după care se prăfuiește drumul cu cântecul lor)
- Cetățene Adam știi dumneata pentru care faptă ai pricină de ești condamnat?
- Nu! Nu domnule nu am cunoștință. Poate că Timpul domnule o fi făcut el ceva....eu -unul, El-altul. Nu, nu domnule eu nu am făcut nimic. Totuși din cântecul lui de piatră, Brâncuși a cioplit paserea cu trei aripi- Iată maica mea plângând...Nu domnule eu nu am făcut nimic.
- Cetățene Adam îți reamintim că te afli sub jurământ...și spui dumneata că nu ai făcut înțelegere cu piatra, cu semnul?!
- Vorbiți de Nichita-fratele domnule? Cu el am făcut înțelegere doar de viață domnule, și de pajiște , de cântec orb de duminică...
- Cetățene Adam de ce plângi?
- Nu, nu plâng domnule
doar mă lepăd de Timp în limba română



Pitesti 19 aprilie 2005
în redacție la Manifestul român