Priveam astăzi dimineață
Soarele, la răsărit
Și privindu-l drept în față,
Ceva am descoperit:

Cât am fost de îndărătnic,
Plâng de mine-așa, săracul!...
Ca si eu, român netrebnic,
Am dat inapoi , ca racul;

Tot privind la răsărit,
Tinerețea mi-am distrus,
Ca-ndarat am tot pășit...
Și-uite unde...am ajuns!....