Te privesc printre cercuri de lume;
pasesti pe oglizi de nopti pierdute
te furisezi printre aburi in mine
si valvataia mea iti mistuie chipul.
Ochii ti-i pierzi printre amintiri si praful din ele ma ustura.
Gandurile iti scapa printre mainile intinse spre cer si stelele-si plang nemurirea.

Cu picioarele insangerate, trecand peste campuri de suflete rupte
Ma apropii de tine.
Privirea ta ma ingheata si lacrimile imi tulbura apele gandirii.
Lasa tacerea sa ne impreuneze
Si-n dimineata trista, amandoi, tinandu-ne de mana ca doi condamnati,
sa alergam spre curcubeu
si sa ne pierdem in adancimea lui.
Apoi, pulberea ramasa din trupurile noastre sa se reverse peste lume odata cu ploaia ce curge printre colturile caselor.
Si sa povesteasca tuturor un vis…