cuvintele
puse la dospit atemporal
pâini de piatră rotunjind crestele
vânătorii de chihlimbar
s-au pornit să caute rășinile
nu se aude pușca doar pasul urcușului
gâfâind muntele povârnișuri
nici zimbrii nici caprele nu mai trec
e aproape pustiu
pentru scormonitorii de comori
cântecul cornului
cer sufocat dimineața
cu labele ogarilor afgani doar amintirile
altcuiva
se mai plictisesc aristocratic printre noi
scamatoriile arlechinului zgândărind
luminișul
cu gențiane de vis în derivă pe ecliptica
cerului smulgând
catifeaua flori din coastele serpentinelor
petele soarelui cu bot umed fante
violet
șlefuiesc lumina lecție de zbor fără tine
nici nu mai știu
în ce culoare m-am îmbrăcat în punctul de referință
pe meridianul
de origine al timpului sideral
s-a dus dracului
echinocțiul de primăvară în sens retrograd
acum aștept
trezirea în Kundalini să văd ce nume
de constelație
tocmai tu mi-ai putea cuvânta
pentru că
o dată și o dată va trebui să afli cât de mult
iubesc eu demodat gările
miros
sfârtecat de dorință în carnea cărbunelui
sfârâind
între noi semantica îngerilor
de oraș