răsarit mat. prin geamul pătrat
iese un abur călduț…
copacii desculți, ninși și cărunți
plâng… în vânt…soare violet
rece ca un schelet sare pe boltă.
fum-fum…pe drum,
orașul e înecat de-acum
în clăbuci…rotocoale…
mare…iad… de fum.
ochi…neadormiți…
obosiți…grăbiți…
aleargă smintiți…
șuvoaie de ploaie…
tristețe…curg la vale…
foc… arde alături un foc…
trosnește în vânt: poc-poc!…
și eu stau pe loc. soare…
ochii tăi prin geamul arzând
în violete văpăi…
foc.. eu stau pe loc..
mă rătăcesc în marea de smog…