Suflet rătăcit,veșnic fidel
melancoliei unui castel in paragină,
te ascunzi printre rănile cărților
ca o ciudățenie strecurată în visele
de dimineață,
- măsură a mâinii de poet -.

În mine eram sufletul rătăcit,
veșnic fidel melancoliei,
un castel dărăpănat,
abisul dulce al unei vinovate,
telurice iubiri înmiresmate.