sînt adormit pe jumătate
așa că număr oi în gînd
și toate-s alb-imaculate
și sar pîrleazul. rînd pe rînd.

dar uite-așa în plină noapte
se poticnește socoteala
cînd vine oaia 47
cu blana ei neagră ca smoala

ea biata n-are nici o vină
că nu va trece de pîrleaz
dar behăitul ei de-ovină
mă ține toată viața treaz

comunicarea nu-i problema
între noi doi. apă de ploaie
de-atunci mă bîntuie dilema
ea - oaie. eu - o altă oaie?