am plecat din mare cu rătăcind spre cer
nu mai știam a câta oară mă nasc
ori poate pier
m-am suspendat de vise prin hăuri adormit
eu doar un fir de apă
tu miezul ce-am topit
nu mai știam
pădurea e părul tau ori ba
nu mai știam dacă
vântul îți aduce vorba mea
eu
doar cu pași din mare
și din nisip plecat
am rătăcit
mă nască
odată și'nc'o dat'

din piatră
timpul scapă
un timp ce s-a oprit
eu plec din mal în mare
eu
o mână de nisip