Sunt șase nopți,șase nopți care au petrecut
Aici,la capătul și solitudinea deșertului
În dezmățul meu solitar și mărunt
În această sală de așteptare,în această gară
Pândind din umbra unor cactuși.

Un lupanar,o dună de nisip și un catarg
Sorii mei încununați cu lauri de măslin
Șase nopți trecute,alte șase care vin
Ca un strigăt sfânt și sălbatic de luptă.

E o liniște veselă în capela din cameră
Se prevede începutul și dezmățul deșertului
Cosmosul pornește aventuros după o târfă
Anonimul împrăștia mlădițe de măslin
Iar eu îi ofeream mlădițe la o sfântă
Cadavrul meu,floare de ceară selectivă
Mimoză de înmormântare.