caut un răspuns la purtătorul de inimi
mă lupt în lagărul cuvintelor
stau sub streașinile neadevărului
mă înfășoară haina de viperă, carne și os
revin din nou din punctul de unde am plecat
ustură adânc urmele trecătorilor
pornesc în căutarea unei încheieturi
lipită de trup în trei anotimpuri
mereu în sunet de pietre
îmi desfac asemănarea aceasta de inimă
las pradă amintirile, blestemul smuls
să mă caute, să mă cheme
acolo unde ecoul nu-mi răspunde
peștera clipelor, gheața culorilor
odihnesc infinitul ceasornicului
uitat la trei
prejudecata fotografie schingiuie norii
uit până și zâmbetele
devin femeie până peste alb
mă strâmb la timp, la un gând
la apele învolburate
te chem fără ploi, la încheietura mâinii stângi