stau cu picioarele într-un lighean cu apă rece. Scriu.
absența ta stă de cealaltă parte a unei oglinzi și privește
demonii ce au ieșit din noi
au luat forma unei pisici negre cu ochi verzi
toarce într-un colț al camerei ca un ceas mecanic
bate vântul prin camera asta, iar lumânările s-au stins de mult
dintr-o carte bărbatul cu ace în cap șoptește ceva la ureche
începe simfonia simțurilor nocturne
vertebre strâmbe, o grădină carnală
toate trec atât de repede prin fața ochilor
îmi resuscitează simțurile
a rămas splendoarea zilelor cu soare
îți zic bun venit în uitare
un ruj roșu trântit pe buze
clipesc și plec