De atâtea ori te văd mâhnită
De atâtea doruri inima îți e rănită
Comoara mea de-atâtea lacrimi
Te-ai stins de-atâtea patimi

Revino-ți iarăși ca la-nceput
Pe drumul vieții-i așternut
Firave flori de crizantemă
Ce te îmbie ca o cremă

Mă regăsesc cu drag mereu
Iubito doar în zâmbetul tau
De dor mă sting căci fără tine
Sunt numai eu în colivie

Pe pajiștea-n-florită când calc pe iarbă
Te-n-treb în șoapte floare albă
Fetițo unde vrei s-ajungi de drept
Sătul de cântece de cuci te-aștept

A mai trecut o zi din viața mea
Oftez cand mă gândesc la ea
Mi-aduc aminte parc-a fost acum
Plimbările din iarna de Crăciun

Mi-aduc aminte foarte clar
Dar de nimic nu am habar
Când mâinile grăbite o cuprindeau
Iar buzele în ale ei se-n-potmoleau

Visez să-mi fac cu ea un ideal
Și totuși nu-i ceva banal
I-aș oferi o casă-n paradis
Da ce păcat că-i doar un vis .