ți-am promis un e-mail lung
sunt prea obosit și mi se închid ochii
așa că am să sintetizez
când sunt cu tine de pe hartă dispar munți
râuri, țări, există doar o potecă pe care circulăm doar noi
și o pajiște pe care ne oprim să ne odihnim noaptea
dimineața ne trezim împreună, ne luăm de mână și urmăm cursul potecii
care duce spre lumea noastră
pe care o construim zi de zi cu răbdare
cu iubire, fân, petice de cer
semințe, cu tot aerul pe care îl respirăm
nu știu cum va fi, ce formă va avea, ce culoare
tot ce știm este că va fi cel mai frumos lucru inventat vreodată de om

lumea noastră va fi o cameră în care vom supraviețui
oricărui cutremur, cataclism nuclear
oricărui add pe messenger

vom sta ani întregi, unul în celălalt

ne vom împrumuta pielea, sângele, degetele
orice, absolut orice, vom pierde orice urmă de umanitate
vom fi două ființe nepământene
fără amprente, fără ADN, fără arbore genealogic
vom exista într-o stare de imponderabilitate supremă

într-o eră fără calendar, în care ceasurile se opresc inexplicabil
busolele nu funcționează
tu vei fi Nordul, Vestul, Estul și Sudul
orice piatră pe care oamenii au aruncat-o în Maria Magdalena
orice papă care a condus Vaticanul
vei fi un fel de sunet pe care îl voi simți
până în stomac
nu am nevoie de nimic în preajma ta
îmi ești supersuficientă și să știi că azi nu am mâncat aproape nimic
și nu îmi este foame