numărul mașinii din fața mea din fața dumneavoastră este unul prelung așa cum
este gara numelui tău.
vezi vezi mereu îmi spui ce miracol și acesta în care
eu zbor eu zbor eu zbor

daca tot îți scriu de pe drum bine ar fi
să știi că zborul meu n-ar avea a doua aripă fără oameni.
numărul mașinii din fața mea e atât de prelung cum e strigătul tău de femeie
pierdută
în orizontul ultimei distanțe unde o iarbă mare și naltă crește vocală. poștașul dimineților tale merge în pasul secundei nu știe
de unde vine doar flutură o scrisoare pe care de-a lungul anilor
când o duce
când o aduce.

pentru că peronul pe care dai ora exactă se află în renovare
am deraiat de pe vertebre trenul acela în care te poți urca fără bilet trenul acela
cu locomotiva lui pe cărbuni
(marfar în care soarele…)