Curgând din ochi, întruna
O lacrimă sărată
A pus în suflet bruma
Murind...pietrificată

Și tot așa, strângând
Mulțimi de pietricele
Am învățat plângând
S-ajung precum sunt ele

Acum, am carieră
De pietre și pietriș
Și inima-mi tot speră
Să scap de-acest prundiș

Să basculeze piatra
Din sufletul zdrobit
Și-n loc să-i pună soarta
Un drum mai netezit

Să pună-n suflet flori
Și iarbă verde, grasă
Și dimineața-n zori
Lumină caldă-n casă

Să-mi ia pietrificarea
Din gândul încruntat
Lăsând eliberarea
Iubirii ce-a innoptat

Să-mi lase stele albe
Să-mi lumineze viața
Și adunate-n salbe
Să îmi usuce fața

Aștept o lacrimă, mai dulce
De râs și veselie
Tristețea să-mi alunge
Mi-e dor de bucurie!