Circumstanțe antice

Orice sclav bun de condei,
Pune-amprentă cu ventuza.
Are-o artistă care-i muza,
Ce lucrează-n felul ei.

Eu am una mai distrată,
Care vine rar, odată.
Azi abia m-a vizitat,
E muza de la Hipocrat.

O, muza mea mereu distrată,
Te aștept cu flori de tei.
Mai bine ai veni odată,
Și-n medicină cu idei.

Tu ești o muză din vechime
Și nu ești soro, rea de gură.
Că astea din "democratură"
Vor șpagă mare, ce să fac,
Eu nu le dau, că-s prea sărac.

Medicina e o artă,
Și asta este evident.
Cere minte concentrată,
Și deasemeni mult talent.

Ne învață Mușatescu,
Cu genul lui stilat, frumos.
Nicio artă nu se fură,
Și stilul lui nu-i contagios.

Epilog
Dr. Oana Cuzino pe sticla
PRO-TV
Oana-i foarte fericită,
Știm și vedem, pas cu pas.
Ca doctor, e un mare as
De-asta e și mulțumită.

E concisă de când o știu,
Nu fabulează în pustiu.
Nu o face și e bine,
Adevăruri sunt puține.

E fină și inteligentă,
Pe sticlă, supercompetentă.
Dar îi pun eu întrebare
De ce nu zâmbește oare?