Moto: "...să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să să ferească și să să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să învețe și să să îndirepteze".
(Grigore Ureche - Predoslovie la Letopisețul Þării Moldovei)

Simioane, Misaile,
Zob de flori fără pistile
Ticluit Moldovelor
Din piezișul slovelor,

Iezui-v-ar iezătura
Morților neplânși și zgura
Ce-ați scuipat-o în icoane,
Misaile, Simioane!

Misaile, mâna ta,
Mânca-ți-a viermii din ea
O mie de veci
Și-n altele, zeci,
Slugăre, călugăre,
Vinul făr' de strugure,
Vinul morții
Și sputa sorții!

Iar tu, dascăle,
Hăurile cască-le
Și dă-te de-a dura,
De-a lepădătura,
De-a scrisul ce-ai scris,
De-a raptul comis,
De-a slova trădată
Ce plânge sub roată
Și strigă la tine
Cu vorbe puține:

"Simioane, Simioane,
Crăpa-ți-ar umbra de foame
Și limba de sete
Între Styx și Lethe,
Între vaduri seci
Moartea să-ți petreci,
Ea să-ți fie vie
Și să-ți dea simbrie
Patimă trupească
Și neomenească!

Și te du, te du,
Tu și frate-tu,
Să ardeți de vii
Pân' la temelii,
Departe de noi,
De carul cu boi,
Departe de stână,
De sat, de fântână,
De slova de mână,
De limba română".