Am pătruns în tine,
Te-am făcut pe veci să iubești stelele și luna să o săruți cînd o vezi
Am intrat în inima ta, cu cheia dragostei ce ți-o port,
Am umblat în instinctul tău de a iubi,
L-am modelat…

Am închis în mine totul totului,
Dorințele mele deșarte, ce le expun doar la soarele tău
Și m-am gîndit ca toată viața să fiu numai umbra ta.
Mi-e greu…și m-am săturat să fiu peste tot în inimă.

Ascult…numai păsările colorate, făcute din dragostea noastră
Și văd numai curcubeul ce l-am desenat noi doi, cu mîngîieri albe
Și mă privesc numai în oglinzi…
În care te-am iubit pentru prima dată…
Erai așa frumoasă…

Și încă ai putea să fii, dacă ai fi a mea
Dar nu mai ești…și drumul meu se închide acolo unde vreau să ajung,
Ploaia nu mai udă inima mea uscată de atîta dor…
Și morile de vînt nu mai contenesc să macine…neputința.
Căci numai pe tine te-am iubit….
Și doar ție iți voi mai desena cerul…cîndva...cînd te vei întoarce
Întoarce-te…!