cum e întuneric și n-ai de ales încerci să te obișnuiești
în fiecare seară cu singurătatea unei femei de kandinski
scoasă la licitație printre prieteni în dimineața vestitorului de ploaie
o femeie bunăoară visează un bărbat necunoscut
grizonat cu ochelari fumurii
îmbrăcat cu jacheta de piele deschizându-i portiera mașinii
îmbrățișând aerul docil și umed al unei după amieze
ca o migrenă cețoasă peste comitatul chanterbury
altă femeie visează dragostea ca pe o blană de vulpe argintie
înfășurându-i goliciunea brațelor și goliciunea sufletului
e iarnă dar asta nu înseamnă că e frig
oricine poate pregăti ceaiul de fructe cu migdale
într-o dimineață molipsitoare
oricine poate fi deportat într-o siberie tropicală
cu un manuscris antisocial
atârnând de gâtul mamiferului cenușiu
important e să vrei cu adevărat să-ți cadă moartea sferică în cărți
printre ionatani și parmen aurii
printre valeți de inimă albastră și curtezane célèbre
să vrei cu adevărat să te lași iubit într-un anotimp
îmbrăcat în blană de hermelină
se vede faptul ca azi ești mult mai bine dispus îngerul meu
după ce ai agățat o reclamă de reverul conștiinței publice
după ce ai jucat la sorți cămașa destinului ca un arhipelag al antilelor
după ce ai călătorit dintr-o extremitate în alta a pământului
afișând aerul tău de superioritate celestă
peste încăperile ticsite cu necunoscuți