atingerile îngerești, sublime mă copleșeau când dezrobită ai împlinit voia;
durerea dorinței mai vie ca oricând mă cuprinde când buzele tale m-alintă.
iași, cetatea colinelor șapte, locul nostru de leagăn a pus în două suflete pecete.
niciodată nu privesc urma-mi, amintirea ta e cu mine cuminte, parcă te zăresc prin cișmigiu
amorezându-se de tine adolescenții când purtai semeață albul halatu-ți, pe brațe plângând galbeni trandafirii.
acolo te vedeam prin sufletul meu care cutreiera pe atunci locuri natale, de hârjoană.
durerea dorinței aici îmi incumbă transcedentala stare pe care o încearcă nisipul până la piatră,
romantica vrere dospește-n mine ca drojdia de bere iar lotușii mei arată stele.
infatuat ori îngâmfat alint un nur de tânară, dizgrațios de grasă aflând târziu că-i musulmană.
alcovul nostru celest din hotelul mini-vacanței din acea primăvară e întipărit pe pielea-mi;
nu mă uita e strigătul-ecou al inimilor noastre ce împreunate se regăseau în italia, în al tău exil.
adorm pe crucea de pe caraiman și renasc din apocaliptice timpuri, fii ținta inimii mele și buzele-mi adapă....