DESTIN IN PEISAJE DE TRANZIÞIE

M-am rătacit, dar tu prieten neștiut
M-ai readus mereu la destinul mister
În peisaje sufletești, pîna la cer
Mi-ai construit din respirari statut.

Nu stiu dacă ești îngerul extraterestru,
Sau daca ești doar în imaginații obsesive
Mut intrebări din carnal în oceanul maestru
Unde izvoarele lumii se-adună din pure motive.

Construiești din LITERE nemuritoare legi
Despici abandonarea pietrelor la Cuvint
Mă legi de un miracol de crize mă dezlegi,
Din praful de vise să renasc și să-ți cînt.

Nu știu nimic despre mecanica cerească
Nici despre pofte regale in iahturi de lux
Pe valul meu doar ambiția mea pescâreascâ
Să disipe Neptun nebunia zeilor în aflux.