ÎNCHIPUIND ORDINEA METAFIZICÃ.

Doamne, te rog să nu mai plângi peste sufletul lumii,
Mi-am agățat pelerina cu fluturi în cârlig de visare.
Meditez la simetria îngerilor în idei salvatoare,
Să despart stupoarea de plumb de poemul luminii.

Clovn fericit, vreau să dansez reverie pe bârnă
Simplu echilibru între aroganțe și însingurare,
Mi-am dresat lupii- miei intre raze mistuitoare,
In comedia umana intra in scenă gratioasa felină.

Pe urmele cuvintelor decupez liniștea de pe urmă,
Smulg buruieni din rondul cu dalii crini și orhidee
Sunt raze care cresc în ochi cu rădăcina în cornee,
Logos al iubiri și-al iertării izvorit din lacrimă.

Era varsatorului- varsa Doamne lumini in condee
In cortex cerebral- fotoni sa produca miracol
Pamintului ii este dor de sublimul spectacol
Cu oameni,copii de cristal sa emita din piept curcubee.