Cănd stai adesea și gandești
La viața aceasta pământeană
Te face să îți amintești,
De multe lucruri fară seamă

Cănd stai adesea și privești
În mintea ta timid apare
A vieți valuri scuturate
Pe cere nu le prețuiești

Dar ce-i aceasta viață oare?
De care ești nemultumit,
În orice clipa a vieți tale,
Este și ea un drum finit,

O, drum ce drept ești uneori
O zi senină și cu soare,
Ce pân- la seara iar dispare
În lunga noapte pe cărare.