de nimic nu ți-e teamă de ai
brațul de stei, arme si cai!

n-ai frică de canalii, de Omul Spîn
de Omul Fățarnic ori de Cel Păgîn

de Femeia-șarpe, de șarpele din stog
de Bizonul Negru ori de Inorog!

nu-ți bîntuie pieptul Neantul, Neființa
în șa drept să stai ți-e silința!

te-nsoțesc necurmat pe cărările Sorții
cochetînd, Slujitoarele Morții...

slujitoarele tinere purtîndu-și desagii
plini,îndesați cu roze cartilagii

bandit frumos ocrotit de Fecioare
pe poteci de moarte treci numai călare

fluierînd, în șa, cu bujori la oblînc
te cufunzi în Moarte cît mai adînc!...