în zori de argint din ochi îți alint trezirea
fierbinte de dor ca aurul topit mi-e privirea!
binecuvîntat este ceasul de foc
timpul vrăjit bate pasul pe loc...

învolburate văpăi de-ntuneric scînteie
în părul tău ca o neagră maree...
ca solzi de sirenă unghii de sidef
sculptează-n lumină floral relief!

pe chipul tău se-ngînă joc de ape
plăpînde petale de roze pleoape
cu fluturări de gene tainic umbrind
în noapte păgână tăciuni viscolind...

cînd peste blănuri îți culci molatic
sîni aromind a cimbru sălbatic...
mă-mbii fără glas cu dorinte confuze
șoapte purpurii ți se nasc pe buze

pe trup desferecat raze se-ntretaie
cu soarele deodată-ți fac de poezie straie
în slăvi îți ridic uitătura și rîsul
cu nimic nu mă mai poate uimi Paradisul!