Văd doar pietriș și flori uscate
Și umbre mari de umbre moarte
E totu’amar, dar și pustiu
Îmi pare negrul argintiu

Cad vreascuri din copaci, pe ape
Vin animale slabe să se-adape,
Iar florile, gingașe culori,
Nu poți să nu le-adori

Tăcerea nopții e turbată
De raza lunii luminată
Sunt mici clipe de-alinare
Momente dulci de-uitare

Sub cerul înstelat al nopții
Copacii-și caută consorții,
În clipa grea și-ntunecată a nopții
Eu tremur și-s cuprinșă de emoții...