Tu îmi ești mie mireasă,trup și suflet,

Iar de nu ai exista eu în minte te-as crea,

Și dacă tu nu ai fi ,eu în minte te-aș iubi.



tu îmi ești mie speranța, ca să pot iubi în viață,

În sufletul tău eu vreau să semăn al vieții rai

.Of ce dor îmi e de tine câte lacrimi și suspine,

Toate dor dar cel mai tare;

doare a voastră depărtare.



Mi-e frică de toate-n viață că tu nu-mi mai dai speranța

că noi fi-vom împreună.

Totul mi se pare în ceată,și iubire și speranța,

Nici nu știu ce să mai cred de frică să nu te pierd.



Nu mă plâng doar stau și plâng:Gând cu gând!