orice aș spune
ar fi ca și cum aș striga într-un fluture
vorbele ar deveni ușoare prăfoase
nimic nu s-ar lega.
ar fi iarnă ca într-o biserică de lemn
în care sfinții sunt roși de cari.
când e liniște ascult cum sunt ronțăiți sfinții
și mă bucur
e și asta o formă de viață.
toate formele de viață mă bucură.

avem timp să ne numărăm teama
ca la box.
uneori eu sunt ko. nu mă mai ridic.
cineva numără inutil.
timpul meu e din piatră. timpul meu a trecut în altceva.

oricum nu se mai citesc poeme.
lumea are treabă cu sângele
cu furtunile cu schimbarea de climă.
catastrofele sunt incitante
și lumea se masturbează privind
la propriul ei sfârșit.

am ales să iubesc din neștiință.
nu știu să fac altceva. nu înțeleg altceva.
am ales să iubesc orice ar fi.