Îmbătător parfum străbate-n aer
Frângând al primăverii - stând să vină -
Debut. O domnișoară e de vină,
Cochetă, știu, că nasul meu de fraier

Adulmecă văzduhul. Casa-i plină
De dulce, palid, masculinu-mi vaier.
Retez din nări suavul c-un bomfaier
Și-n fața ochilor făcui lumină:

În văz îmi sta o doamnă rotofeie,
La braț cu soțul. Trece cu bărbosul.
De la balcon privesc având idee:

Râvnind la carne am rămas cu osul.
Să zică cine ce despre femeie:
Constat că nu-i aceeași cu mirosul.