Zgârie-mi ziua și înalță-mă spre cer,
Mâzgâlește-mi ochii și învață-mă să cer,
Trage ușa și ajută-mă să ies
Din tavan și din urban,
Din visul meu sfărâmat de tine
Și din noaptea ce mă ține.

Ia-ți penița și încearcă,
Ziua mea e foaie ștearsă.
Așterne-ți lumea peste mine
Fă culori din carne vie!

Fă-mă sa te aud, de aici și de atunci,
fă-mă să te cer,
Fără ,,doar’’ și ,,poate’’ sper...
Ajută-mă să îmi întind brațele
Peste zgomot si agitație.

Alungă-mi șoaptele și ridică-te spre ieri.
Uite sus! E un înger pe un nor.
De ce să risti, de ce să taci
Când poți acum să calci ?
Peste mine, peste noi,
Să înveți din nou să zbori.