Cred în liniștea eternă care suflă iar în piept, nu mai caut; ce să caut?
e același cântec vechi,
aspru , rece sună gândul- curtezan nesăbuit,
nu mai caut seri de mai,
nu mai cer să mă despart de-ale mele clipe blânde,
de nisipul infernal,
m-am izbit de întuneric, tu mi-ai rasărit lumina prin povara dintre gene

când te voi avea alături, cu mireasma de pe trup?
când ne vom putea învinge într-o tainica uitare,
unde buzele spun totul,
și dorința e prea mare pentru a fi înșelătoare....
am avut curaj să simt, gust amar de despărțire,
nu mai vreau, și nici nu-mi pasă
ale socialului cutremur,
te invit la mine Acasă
să ne dezvoltam ca-n vremuri!

am simtit o noua viață, am știut că nu îi pasă,
revederea e prea mică, clipele s-au șters din gându-i
frumos cânta iar salcamul,frumos zace fericirea,
vin-o să deguști trăirea anilor ce vor veni
chin ai pus la mine -n suflet, dacă nu mă vei iubi!