N-am înțeles de unde atâta liniște
bați la ușă senină
ești cu mine pentru un anotimp
îmi aduci singura stare pe inimă
ce viscol îmi va pătrunde sub cămașa iubirii
ne învelim cu razele soarelui
te iubesc pe o corabie părăsită
oriunde îmi vei cere
ieșim din sudoarea trecerii dacă vrei
urcăm sus în corul de îngeri
locuim într-o stea
într-un ghețar din Antartica
aștept în stația iubirii noul anotimp
în sfârșit e primăvară.