De multe ori am crezut în mine
ca-n ceva ce nu există

și am scuipat în vis călugării
care voiau să-mi taie părul
din hainele lor am făcut adăpost pentru licurici

mamă, o să-mi las unghiile să crească atît de mult
încît vor fi cuțitele mele separîndu-mă
de copiii răi de cerul precum burta unei gravide
ce-ar vrea să mă ia înăuntru
știi mamă în praful de pe mobilă
cărțile de povești își cresc larvele
și-așteaptă nadele noastre
să fie ceea ce suntem

dar mama ascuțea un cuțit mare
tăia lămîia pînă ce sorii acopereau masa din bucătărie
avea ea un fel de-a așeza lucrurile
pentru plecările mele.