Amurguri înșirate,
Care mai negre, roșii, ori albastre,
Scînteiază în șiragul zilelor adunate--
Care mai aproape, care mai departe...

Și mai las un deal în urmă,
Sub care stă un ochi cu barbă sură,
Șlefuind pietre negre, roșii și albastre--
Aruncate aiurea, ori în adins lăsate.