Văd stelele lumini născând,
În întunericul din ceruri.
Dar cerul este tot flămând,
În infinitele-i abisuri.

Tot cerul pare o fereastră
Ce este-nfometată de lumini
Iar, în mireasma sa albastră,
El și-ar dori numai miros de pini.

E viața veșnică dorință
S-avem ce nu putem avea;
Și împlinire-i doar speranța
Din viață, să putem a bea...