Rău întruchipat…

Raze întunecate, dorințe întinate
Lumi împărțite, dar prea ușor îngenuncheate.
Gânduri, trăiri, sentimente, ușor înflăcărate,
Au pus pecetea morții pe sufletele noastre.

Inimi frânte des și greu însângerate,
Lumini stinse prea devreme în târzia noapte
Ființe cuprinse de venin și răutate
Așezate tot mai mult pe mortuarele întunecate.

O rază de lumină se luptă, cu cea întunecată
Ar vrea să pătrundă, răul să-l biruiască
Dar calea spre el este mult prea grea și întunecată
Se luptă ea, draga, însă nu prea dă să reușească.

Acum, mai mult ca orice are nevoie sa trezească
Acea conștiință adormită ce speră că nu este moartă.
Și se luptă, mereu, mereu să supraviețuiască
Și să învingă acea rază întunecată.

Se întreabă, îngândurată dulcea fată,
Voi putea oare birui această ispită întruchipată?
Dulce și amară este ea, însă prea întunecată
Dă-mi Doamne putere să înving această răutate.