Am intrat în alta lume,
Si-am găsit numai tăcere,
E lumea din capul meu,
Creată cu multă durere.

Am întâlnit propriul ego,
Ascuns de ochii străini
L-am întrebat:-Stii adevàrul?
ce simțim atunci când murim?

A tăcut,dar prin tăcere vorbea,
El gândea eu gândeam,
întelegea,întelegeam...

Că el nu stie,nu există,
E o iluzie - e creația mea,
Prototipiul unei tumori,
Iar dacă nu știi sa trăiesti,
Nu știi cum e sa mori...