E ora 9 și 17 minute și citesc despre poezia flarf. asta îmi aduce aminte de ’80 anul căpșunilor cel mai frumos an. ca niciodată bunica a umplut cămara cu dulceață și nu mai aveam timp de nimic. dă-l dracului de liceu pedagogic cu tipele lui cu tot, îmi petreceam întreaga zi cu lingurița în mână. așa arăta fericirea mea și bunică-mea îmi spunea că o să fac diabet, că o să mor. parcă mai ieri lingeam lingurița aia și mă uitam în țâțele vecinei care umplea căldarile cu apă. îi cădeau una pe lângă alta, albe, mari și jocul ăsta al nostru era sufletul perfect. parcă mai ieri stăteam pe gard și strada era plină de copii și în timp ce alergau, mi-a căzut lingurița și sunetul ăla a fost pentru toți un spam. la fel cum primești sex pe mail cand nimeni nu știe cu adevărat ce reprezintă, e tot un spam. doar să-ți aduci aminte.